Şcoala Gimnazială ,,Emil Atanasiu” Garoafa este situată pe șoseaua europeană E 85,la 10 km de orașul Focșani Și-a deschis porţile pentru elevi şi cadre didactice la data de 01.09.1976. Înfiinţarea şcolii a apărut ca fiind o necesitate deoarece școala din Făurei era prea mică. În momentul inaugurării, şcoala dispunea de 8 săli de clasă. Numărul de elevi a început să crească astfel că în perioada 1980-1990 erau câte 3 clase paralele la fiecare nivel, funcționând în 2 schimburi. Până în anul 2000 au funcționat și clasele a IX-a și a X-a. Încet, încet numărul elevilor a scăzut datorită natalității scăzute, plecării populației în străinătate.
Şcoala are, în prezent, laboratoare de: fizică, informatică, cabinete de limba română, istorie, geografie, matematică, bibliotecă.
În perioada 1976-2010, unitatea noastră era cunoscută sub denumirea de Şcoala cu clasele I-VIII Garoafa ,în perioada 2010-2013 s-a numit Școala cu clasele I-VIII Nr.1 Garoafa. În 2013 a primit numele de Școala Gimnazială Nr 1 Garoafa iar în iunie 2014, a primit numele primului director de școală,, Emil Atanasiu”
Până în anul 2010 pe raza comunei Garoafa a existat două școli cu personalitate juridică:
- Școala cu clasele I-VIII Garoafa, având în subordine: Grădinița Garoafa, Grădinița Făurei, Grădinița Bizighești, Școala cu clasele I-IV Bizighești, Școala cu clasele I-IV Putna –Seacă;
- Școala cu clasele I-VIII Ciușlea, având în subordine: Grădinița Răchitosu, Grădinița Ciușlea, Școala cu clasele I-IV Răchitosu, Școala cu clasele I-IV Străjescu, Școala cu clasele I-IV Doaga
Din 2010 Școala Ciușlea ,având sub 200 copii ,și-a pierdut personalitatea juridică. De asemenea multe structuri s-au desființat datorită numărului mic de copii(sub 12).
Din septembrie 2010 există o singură școală cu personalitate juridică pe raza comunei, Școala cu clasele I-VIII Garoafa. În prezent Școala Gimnazială ,,Emil Atanasiu”.
Şcoala Gimnazială ,,Emil Atanasiu” se impune în peisajul instituțional- educativ prin calitatea muncii, corectitudine, seriozitate, relaţii de parteneriat, performanţe şcolare, în ea desfăşurându-se învăţământul preșcolar – primar – gimnazial .
Situată în partea de est a judeţului Vrancea, comuna Garoafa este tipică aşezărilor de şes. Localităţile componente au un aspect adunat, legătura cu satul reşedinţă de comună făcându-se prin drum naţional, drumuri judeţene şi comunale, distanţa maximă între acestea fiind de cinci kilometri.
Vecinii săi sunt: la nord – oraşul Mărăşeşti, la est – judeţul Galaţi, la sud – comuna Vânători şi oraşul Focşani, iar la vest – comuna Ţifeşti şi comuna Boloteşti.
Comuna Garoafa are în componenţă opt sate: Garoafa, Făurei, Precistanu , Răchitosu, Ciuşlea, Străjescu, Doaga, Bizigheşti şi cătunul Putna Seacă. Satele componente sunt repartizate relativ uniform în teritoriu.
Cel mai vechi sat al comunei este Ciuşlea care datează de mai bine de 500 ani.
Comuna Garoafa, în forma ei actuală, a luat fiinţă prin reunirea celor două comune: Ciuşlea şi Făurei, în anul 1968, ca urmare a împărţirii administrativ – teritoriale.
Componența etnică a comunei este uniformă, toţi locuitorii fiind români, motiv pentru care în administraţia publică locală se foloseşte numai limba română, locuitorii sunt în procent de 95% de religie creştin-ortodoxă, 3 % romano-catolici, 1 % creştini de stil vechi, 0,5 % adventişti de ziua a şaptea şi 0,5 % de alte religii: penticostali, evanghelişti sau reformaţi.
În satul reşedinţă de comună reţeaua instituţiilor publice este cel mai bine reprezentată. Astfel, aici funcţionează: Sediul Consiliului Local şi Dispensarul uman, Cămin cultural şi Biblioteca comunală, Şcoala Gimnazială Garoafa, Grădiniţa, Sediul Poliţiei, Piaţa agroalimentară, Biserica ortodoxă şi Biserica catolică. În satul Garoafa, la parterul blocului de locuinţe, funcţionează Oficiul de poștă.
Locuitorii comunei, în marea lor majoritate agricultori (legumicultori) se ocupă şi au ca principal mijloc de existenţă cultivarea şi valorificarea legumelor, produsele fiind comercializate pe piaţa locală a comunei, a Municipiului Focşani sau în afara judeţului. Implicarea agenţilor economici în sprijinirea şcolii este minimă, aceştia răspunzând doar ocazional în sprijinirea desfăşurării unor sponsorizări minore.